Municipalitatea cheltuie 50 de milioane de euro pentru proiectul de regenerare urbană în trei cartiere arădene. Să fim foarte bine înțeleși: regenerare urbană pentru administrația Aradului înseamnă borduri din beton, trotuare tot din beton și parcări asfaltate. Atât. Fără umbrire, fără vegetație, fără reținerea apei pluviale, practic fără absolut nicio măsură de reducere a disconfortului termic în aceste cartiere. Nimeni dintre factorii de decizie nu a auzit despre încălzirea globală și nici unuia nu-i pasă dacă locuitorii acestor cartiere vor fierbe în apartamentele lor.
Regenerarea urbană este o veritabilă degenerare urbană, după cum veți vedea mai jos. Întregul proiect este o calamitate, o acțiune care nu ține cont de nici cele mai elementare recomandări ale urbanismului modern. Proiectul ignoră total schimbările climatice. Cei care l-au conceput probabil nu au auzit de așa ceva. Nici de Protocolul de la Kyoto, nici de Acordul de la Paris. Pentru ei Pământul este plat și rece.
O scurtă observație pentru cei care se bucură pentru un loc de parcare: factura de curent pentru climatizare vă va depăși factura de încălzire iar instalație electrică al blocului dumneavoastră NU este proiectat pentru a suporta câte o instalație de climatizare în fiecare apartament. Apartamentului dumneavoastră tocmai a fost mutat într-un deșert de beton, cu racordurile electrice subdimensionate, prin urmare prețul lui, dacă vreți să-l vindeți, va fi ca atare. Primăria tocmai v-a tras o țeapă.
Și atunci haideți să vedem măsurătorile. Am luat cu noi la plimbare un termometru cu infraroșu și o cameră cu termoviziune ca să vă arătăm dezastrul pe care îl produce acest proiect în microclimatul cartierelor. Fotografiile au fost făcute în data de 1 iulie 2019, între ora 16 și 17. A fost soare toată ziua, temperatura maximă a zilei măsurată la aeroport a fost de 33 de grade.
Fără umbră
Mai jos aveți o imagine de ansamblu dintr-una din parcările asfaltate deja. Din câte vedeți nu există nici un copac, și nici locuri amenajate pentru copaci. Este o platformă imensă asfaltată. Toate celelalte sunt la fel cu excepția uneia, unde a fost păstrat un pătrățel verde plin de buruieni.
Imaginea următoare vă arată temperatura asfaltului. Da, afară erau 33 de grade iar asfaltul avea:
Cu 10 metri mai încolo, între blocuri, la umbră trotuarul avea 28,5.
De aici imediat putem trage o concluzie simplă: dacă mașinile stăteau la umbră foarte probabil temperatura din ele era egală cu temperatura aerului, adică în jur de 30 de grade. Așa era dublu. Primăria are grijă ca mașinile cetățenilor să se distrugă mai repede, să fie mai inconfortabile și să consume mai mult. Asta pentru 50 de milioane de euro. Păi cu așa mari domni, ne luăm și noi Merțan!
Partea cu adevărat delicată urmează acum. Regenerarea urbană în concepția noastră înseamnă un proces prin care cartierul devine mai plăcut. Parcarea este o utilitate, nu o plăcere. Prin urmare ne așteptăm la locuri de joacă pentru copii, spații de agrement…chestii din astea. Ce ziceți de următoarea imagine? E plăcut să te joci cu copilul aici nu?
Din câte deduceți din imagine, există și obiecte mult mai calde în imagine decât pietrișul, de exemplu toboganele.
În acest loc de joacă nu există niciun copac. Nici un petec de umbră. În lumină reală arată așa (doamna din colț stă la umbra unui copac aflat în afara locului de joacă):
Trageți dumneavoastră concluziile proprii! Haosul cu garajele improvizate a fost de asemene o porcărie, de asemenea concepută și taxată de administrație. Noi spunem că ceea ce se face acum este un atentat la sănătatea și la buzunarul cetățenilor, o acțiune intenționată de scădere a nivelul de trai în aceste cartiere. Efectele i se arată deja, sunt măsurabile și sunt de speriat. Oare câte zeci de milioane de euro va costa spargerea acestor platforme asfaltate acum și reconstrucția lor cu niște parcări care să țină cont de nevoile unui oraș în secolul XXI? Așa ca în Olanda. Că de costat a costat cât în Olanda.
