Există minciună, adevăr și statistică. Statistica poate fi atât minciună cât și adevăr, depinde de unde o privești. A apărut o statistică publicată de organizația de protecția consumatorilor InfoCons, conform căreia Aradul este cel mai verde municipiu reședință de județ.
Nu știm cum s-au făcut calculele dar presupunem că pădurea Ceala a fost considerată zonă verde a orașului. Inclusiv primarul Călin Bibarț a considerat corectă această abordare. Pădurea este lipită de Arad, de ce n-ar fi zonă verde a orașului.
Dacă Ceala este zonă verde urbană atunci și traficul de pe autostradă este trafic urban
Dacă se consideră pădurea Ceala ca parte integrantă a zonelor verzi din oraș, atunci vă rog să considerăm ca trafic urban tot tranzitul ce trece pe autostrada dintre oraș și pădure. Datorită clarviziunii edililor noștri noi am reușit să trecem tot tranzitul dintre România și Europa prin oraș. Timișoara nu a dorit asta, Deva nu a dorit asta, Sibiul la fel. Nici o administrație normală la cap nu dorește o asemenea sursă de poluare atât de aproape de oraș.
Zonele verzi nu sunt un simplu decor. Ele sunt strict necesare vieții urbane. Produc oxigen, rețin bioxid carbon, rețin praf, scad temperatura ambientală prin umbrire. Fac mediul urban mai suportabil. Doar că pădurea Ceala nu îndeplinește nici una din aceste funcții pentru oraș. Nu umbrește orașul, nu reține praful din oraș iar cu balanța de CO2 avem o mare problemă.
Balanța de emisie ce CO2 trebuie analizat conform situației reale: o autostradă cu un trafic infernal trece la marginea pădurii Ceala. Să vedem dacă cantitatea de CO2 generată de traficul de pe autostradă este sau nu compensat de pădurea Ceala. De alte noxe și de praf nu ținem cont acum.
În medie un hectar de pădure de 200 de ani absoarbe 7 tone de bioxid ce carbon pe an. Aceasta este o medie globală. O pădure tropicală absoarbe mult mai mult, până la 22 tone/hectar, o pădure boreală mai puțin. Ceala noastră este puternic afectată de furtuna de acum câțiva ani prin urmare este foarte probabil sub medie. Nu avem date în acest sens. Vom presupune 5 tone/hectar.
De asemenea considerăm că pe autostrada noastră circulă în medie 10.000 de mașini pe zi (cam câte trec pe M43, Nădlac-Makó pentru că date oficiale nu am găsit decât la ei, pentru anul 2017). 3500 din cele 10.000 de vehicule ce trec pe autostradă sunt vehicule grele iar parcul de autoturisme nicidecum nu este format din mașini noi cu motoare mici. Să luăm ca reper un VW passat din 2005, 19 TDI, emisia de CO2 este 180 g/km, și un Logan nou cu motor de 0.9 benzină care emite 112 g/km. Este rezonabil să luăm în calcul o valoare de 150 g/km ca valoare medie pentru autoturisme. Pentru camioane este acceptată o valoare de 62 g/km/tonă marfă. Dacă camionul transportă 20 de tone, avem 1240 g/km. Dacă luam aceste date în calcul obținem:
- autoturisme: 150 g/km x 6500 vehicule x 365 zile = 356 t CO2 pe an
- camioane: 1240 g/km x 3500 vehicule x 335 zile = 1584 t CO2 pe an
- Total 1940, practic 2000 de tone de bioxid de carbon pe un singur kilometru de autostradă. Prin urmare pentru compensarea emisiei de CO2 al unui singur kilometru de autostradă ar fi nevoie de 400 de hectare de pădure.
În imaginea de mai jos aveți cele 400 de hectare din Ceala care compensează emisia de CO2 al unui singur kilometru de autostradă din dreptul cartierului Alfa.
Rețineți acestă imagine, apoi citiți articolul apărut în presă! Dacă dorim să compensăm emisiile de pe toți cei aproximativ 10 kilometri (sau chilometri?) de centură ocolitoare a Aradului, va trebui să considerăm zonă verde a Aradului pădurea Ceala până la Pecica. Deci cum e cu cel mai verde oraș din țară?
Actualizare 22.07.2019: conform acestui document: Strategie privind transformarea în oraș verde a municipiului Arad de pe pagina Primăriei, în 2014 Aradul avea 119 ha de spații verzi umbrite și parcuri de recreere. Cum am ajuns în 2019 să avem 1000 de hectare? Din pix, desigur.
Sursa imaginii din titlu: timis24.ro