„Pentru că au cerut cetățenii”, am numărat și traficul din Podgoria la ora de de vârf. Valorile le vedeți în imaginea de mai jos. Probabil nicio surpiză pentru cei care au văzut articolul cu numărătoarea din fața Primăriei. Era de așteptat să fie mai mare, chiar semnificativ mai mare, și așa și este. Traficul din piața Podgoria este cu peste 40% mai mare decât cel de pe centru, valoare pe care o resimțim cu toții.
De ce am numărat?
După numărătoarea din centru am primit comentarii de tot felul. O parte erau încurajatoare la adresa noastră, o mare parte erau de-a dreptul descalificante pentru administrație, unii cerau să numărăm și în alte locuri aglomerate, alții spuneau că habar nu avem despre ce vorbim. Știm în ce lume trăim, exact la asta ne așteptam.
Prin urmare am dori să clarificăm că aceste numărători nu fac parte dintr-un studiu de trafic amplu, care ar avea ca scop optimizarea traficului la nivelul întregului oraș. Un asemenea studiu ar depăși cu mult capacitățile Pro Urbe. Noi suntem o asociație civică, nu un institut de cercetare sau o firmă specializată în optimizarea traficului urban. Rolul nostru nu este de a furniza soluții complexe. Rolul nostru, și de asemenea al acestei numărători, este de a atrage atenția asupra unor probleme ale urbei. Încercăm să facem asta nu la nivelul „este aglomerat pe centru, ar trebui administrația să facă ceva”, ci furnizând niște date utile și propunând idei care să ajungă pe masa decidenților. De aici încolo administrația ar trebui să apeleze la specialiști și să găsească soluții la problemele semnalate de noi. Problemele le vedem cu toții, Pro Urbe doar încearcă să formuleze aceste probleme astfel încât subiectele să poată deveni o bază de discuție cu administrația. Fără niște date și fără niște idei de bază, despre ce s-ar putea discuta?
Ce nu am putut număra
La Podgoria nu am putut număra decât mașinile ce intră în intersecție, nu și care încotro o ia, cum am făcut în fața Primăriei. Tehnica ce o avem la dispoziție nu ne-a permis să facem asta. Traficul din Podgoria este mai complex decât cel din centru.
De asemenea nu am avut la dispoziție suficiente camere de înregistrare, prin urmare numărătoarea pe sensul dinspre Gară poate fi inexact (eroarea poate fi de ordinul a 20-30 mașini) pentru că tramvaiele au obturat câteodată vizibilitatea.
Ce s-ar putea face?
Pe termen scurt
Motivul pentru care se înfundă Podgoria de fapt nu se află la Podgoria. Intersecția se înfundă pentru că nu poate fi degajată. Două dintre căile de degajare sunt frecvent înfundate la rândul lor. Vorbim despre Revoluției spre Teatru și despre Coposu spre Consiliul Județean. Pe aceste două sensuri sunt ambuteiaje cauzate în alte locuri.
Revoluției se înfundă tocmai la Primărie, acolo unde noi am propus fluidizarea traficului prin realizarea a două benzi spre Xenopol și apoi spre Dragalina. Coada este până la Podgoria. Strada Corneliu Coposu se înfundă la Consiliul Județean unde rezolvarea ar fi și mai simplă decât la Primărie, print-o banală retrasare a benzilor.
Aceste două modificări nu ar reduce numărul mașinilor dar prin fluidizare ar reduce timpul petrecut de aceste masini în trafic. Aveți mai jos simulările date de Google Maps pentru traseul Gară – Colegiul Național „Moise Nicoară” pentru duminică la ora 7:45 și joi la ora 7:45. Durata este de 4-9 minute contra 6-18. Experiența locală spune că în cursul săptămânii este mai degrabă 18-20 de minute, și este absolut exclus să fie doar 6. Am ales Colegiul „Moise Nicoară” pentru că este poziționat cam la mijloc printre școlile mari din centru.
Conform unui studiu creșterea de 4 ori a duratei călătoriei pe un anumit traseu duce la creșterea cu 80% a consumului de combustibil. Din moment ce duminica poți ajunge în 5 minute, iar în intervalul măsurat de noi nici 20 de minute nu-i sigur că ajung, putem considera că suntem în situația descrisă de studiu. Prin urmare în medie mașinile în loc de să zicem 6 litri / 100 km, vor consuma 11. Doar pe acest segment de 2,7 km consumul suplimentar al unei mașini este de 0,135 l. Înmulțim asta cu 1000 de mașini avem 135 l de combustibil arși aiurea doar pe acest segment în fiecare dimineață.
Dacă considerăm că anul școlar are 180 de zile de curs, arădenii care își duc copiii la scoală cu mașina pe acest traseu ard AIUREA anual 24.300 l de combustibil doar între Gară și școlile din centru, din cauza traficului congestionat. Încă odată, această cantitate este doar plusul ars inutil și care ar putea fi redus prin descongestionarea traficului. Ca să vă dați seama cât inseamnă 24.000 de litri de combustibil uitați-vă la imaginea de mai jos: un camion din acesta plin. Ne mirăm că murim de cancer pulmonar.
24.000 de litri de combustibil ardem degeaba în timpul unui an școlar doar între Gară și școlile din centru din cauza traficului congestionat
Nu vedem care ar fi argumentul pentru a nu face imediat ceva pentru a fluidiza traficul. Costurile modificărilor propuse de noi sunt infime. La Primărie ar trebui făcute modificările propuse de noi mai devreme, iar la intesecția străzii Corneliu Coposu cu strada Miron Costin ar trebui trasate benzile cum sunt în imaginea de jos, pe ambele sensuri. Momentan este o singură bandă de mers înainte, deși strada Corneliu Coposu are două benzi, și înainte, și după această intersecție. Nu înțelegem de ce ar trebui fix în intersecție să fie doar o singură bandă. Efectele acestei gâtuiri ilogice se văd în ambuteiajul de la Podgoria. Cu o marcare corectă s-ar asigura două benzi de mers înainte pe toată lungimea străzii și coada nu ar sta în fiecare dimineața până la Podgoria.
Pe termen mediu
Un sens giratoriu cu 3-4 benzi în interiorul sensului, în care intră 4 șosele cu câte 2 benzi, nu ar trebui să se înfunde. Podgoria se în fundă totuși. De ce?
Simplu: pentru că nu este un sens giratoriu. Este o intersecție semaforizată. Și motivul pentru care este o intersecție semaforizată sunt pietonii, și parțial tramvaiele. Tramvaiele ar putea beneficia de un sistem de avertizare automată a traficului auto la intrarea în intersecție. Pietonii sunt greu automatizabili.
Prin urmare transformarea intersecției într-un sens giratoriu real nu se poate face fără mutarea traficului pietonal, ori sub, ori deasupra intersecției. Temă dificilă, dar costurile ar fi incomparabil mai mici decât mutarea în subteran a unei direcții de circulație auto. Fie că muți în subteran traseul Maniu-Coposu, ambele sensuri evident, fie cobori Revoluției sub intersecție, costurile sunt urișe iar deranjul ar fi maxim. Cea mai ieftină ar fi o pasarelaă corectă din punct de vedere tehnic, ușor accesibilă pentru toți, care să asigure legăturile atât pietonale cât și pentru bicicliști. Aveți mai jos o pasarelă doar pietonală din Rzeszow, Polonia. La Podgoria este mai mult loc, se pot urca și pistele de biciclete. Urcările ar putea fi dotate și cu rampe rulante. S-ar putea face ceva spectaculos, nu obligatoriu de formă circulară.
Pe termen lung
Podgoria este cel mai important nod de trafic din oraș, în afară de optimizarea traficului prin intersecție, mari modificări nu se pot face. Traseele rutiere sunt date. Traseele tramvaielor ar merita în schimb modificate un pic. Cert este că toate măsurile luate ar trebui să ducă la reducerea drastică a numărului mașinilor pe centru. Aici metode ar fi multe și ne vom ocupa de acest subiect într-un articol separat, bazat pe alte date, unde vom discuta și posibilitatea reorganizării transportului în comun, inclusiv a liniilor de tramvai. E nevoie de măsuri gândite pe termen lung, de politici publice coerente, de mult profesionalism.
În loc de concluzii
Probabil mulți din cei care au ajuns să citescă până aici spun că este total irealist să ne așteptăm la asemenea soluții în Arad. Într-adevăr, din păcate ceea ce s-a făcut, respectiv mai mult NU s-a făcut, în acest oraș nu dă mari speranțe pentru viitor. Speranța vine de la orașele vecine, unde vedem că administrațiile fac lucruri adevărate, unde se fac pasaje subterane, parcări și viaducte, unde se refac bulevarde întregi, nu doar se schimbă pavaje la trotuare, nici alea bine, și în ritm de melc. Dacă la Oradea se poate, la Timișoara se poate, și la Arad se poate.