Navigarea pe Mureș

Imediat după lansarea lucrărilor de întocmire a noului Plan Urbanistic General al Aradului a și apărut prima controversă majoră: navigarea în scop comercial pe Mureș.

Majoritatea celor care au citit știrea, au avut reacții negative la o asemenea propunere. Nu cred că există om normal la cap care să creadă că planul este realizabil. Nu există nici bani, nu există nici cerere pentru transportul fluvial de marfă, intervenția ar afecta major ecosistemul Mureșului, dar în principal nu există un factor esențial pentru navigație: apă.

Debitul mediu al Mureșului a scăzut constant în ultimele decenii și tendința este clară. Chiar dacă debitul mediu anual nu va scădea mult, acest debit mediu va fi format din viituri consistente și perioade lungi de apă mică din cauza secetei. Pentru navigabilitate trebuie asigurat un șenal navigabil TOT TIMPUL, deci și în perioada secetelor prelungite ce vor urma.

Practic nu există niciun argument rațional care ar putea justifica navigarea în scop comercial pe Mureș și nici date care ar putea demonstra că acest lucru este măcar posibil. Și atunci de ce se include în PUG ceva care este imposibil de realizat?

Pentru că este o lege care spune asta.

Trăim în România, iar în această țară ciudată guvernată de niște oameni și mai ciudați, s-a dat o lege, Legea nr. 363/2006 care în Anexa 5 care spune că Mureșul se va amenaja ca o cale navigabilă de la frontieră până la Alba Iulia, iar printre porturile noi figurează Aradul. Este lege în vigoare! PUG-ul Aradului TREBUIE să fie conform cu legislația în vigoare, iar această lege spune că în Arad se va amenaja un port nou. Punct.

E de râs, e de plâns? Mai degrabă de plâns. Evident că Mureșul nu va fi navigabil în scop comercial în perioada vieții oricăruia care citește acest articol. Problema este că pe baza viitorului PUG se vor putea face oricâte studii, oricât de scumpe, care să justifice contrariul afirmației de mai sus. Oare se vor face, ce ziceți?

Bonus

Ca toată lumea să înțeleagă gluma cu portul Arad, mai jos aveți două imagini luate de pe Google Earth.

În prima imagine este zona industrială de lângă portul fluvial Wesseling de pe Rin. Atenție, nu TOATĂ zona industrială din Wesseling, doar partea adiacentă portului! Orașul are 38.000 de locuitori și zone industriale ce însumează bine peste 1200 hectare. Cam acesta este nivelul unde ai nevoie de transport fluvial și de port.

A doua imagine reprezintă o suprafață egală din Arad, care cuprinde și zona industrială de la ieșirea spre Zădăreni. Vorbim de 900 ha în ambele cazuri. Practic tot Aradul NOU și câmpurile adiacente până la Mureș ar trebui să fie zonă industrială ca să aibă sens un port fluvial de marfă la Arad.

Imagine de copertă: specialarad.ro

Lasă un răspuns

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.