Palatul Bohus (Bohuș)

Str. Vasile Goldiș nr. 1-3

Arhitect: Szántay Lajos
Anul construcției: 1913
Stil: Secesion

Google Maps

A fost comandat de baronul Bohus. Palatul este opera arhitectului Szántay Lajos, dat în folosinţă în anul 1913

Edificiu de mari dimensiuni, desfăşurându-se pe B-dul Revoluţiei, str. Vasile Goldiş, şi str. Românului, este un P+3, parţial mansardat, adăposteşte magazine, sedii bancare, astăzi ale băncii Raiffeisen, apartamente şi o sală de cinematograf, prima sală de acest fel construită în Arad. Ceea ce atrage atenţia asupra acestui edificiu, în afară de marea sa dimensiune, sunt registrele sale luminos construite cu o mare alternanţă  a deschiderilor care, deşi dreprtunghiulare, capătă forme variate în funcţie de ancadramentele profilate din tencuială*.

Faţada, la nivelul parterului, prezintă o combinaţie între cristalele geamurilor, travertin şi ornamente din alamă.

Soluţia aleasă pentru a construi un asemenea palat, fără perspectiva de a putea privi întreaga splendoare a faţadei îl dezavantajează. În perioada interbelică la parter, cu intrarea de colţ, a funcţionat cea mai importantă bancă arădeană, „Banca Românească”. A fost banca comercială care a susţinut industria locală, deţinând acţiuni ale principalelor fabrici. Balconul pe colţ, la etajul II păstrează şi astăzi numele , BANCA ROMÂNEASCĂ , pe toată suprafaţa.

Pe latura, str, Vasile Goldiş, şi-a avut atelierul cel mai celebru croitor, Mănase Ghinga, renumit şi prin colaborarea cu pictorul Sever Frenţiu. Creaţiile sale au cules nenumărate premii naţionale şi internaţionale în domeniul confecţiilor pentru bărbaţi. Modelele unicat şi cele confecţionate după desenele pictorului Frenţiu se găsesc păstrate în Muzeul Judeţean. Atelierul a funcţionat din 1955 până la ieşirea la pensie, fiind încadrat la ARTEX, cooperativa de croitorie. În ultima etapă a condus Casa de Modă VENUS. Succesul său a fost constant şi i-a însoţit întreaga activitate. A avut un principiu, o cutumă, care suna astfel: „Nu se poate şi aşa. Se poate numai aşa”. Indirect şi-a obligat colaboratorii, ca tot ce fac, să facă bine. Pe str. Vasile Goldiş, unde-şi avea atelierul, s-au perindat, printre alţii, Ilie Năstase, Nicu Constantin, Ştefan Bănică, Dan Spătaru, şi mai toate personalităţile locale. Şi astăzi acolo există o croitorie**.

Un asemenea palat era asigurat la cea mai renumită societate a vremii – DACIA ROMANIA –    Societate de asigurări. Tabla cu asigurarea originală se găseşte deasupra intrării de pe str. Românul.

Vorbeam mai sus despre mansardele proiectate de arhitectul Szántay. Există şi astăzi două, ocupate , prima de către familia de pictori Mihai Takács şi cealaltă, fostul atelier de pictură aparţinând lui Sever Frenţiu, astăzi în proprietatea pictoriţei Maria Tamaş.

Astăzi situaţia edificiului este critică, clădire clasificată, monument istoric, fiind neglijată de proprietari, dar şi de câtre nivelele organizatorice locale, Primărie şi instituţii ale statului. Parterul, acolo unde funcţiona sala de cinematograf FORUM , elegantă, cu acustică perfectă, cu anticamera , holul, abundent decorat, astăzi în ruină, cu plăci de placaj în locul cristalelor sparte, burlane lipsă, apa de ploaie care se prelinge pe pereţi, cu porţiunea de faţadă, în starea cea mai proastă. Iar dacă uneori ne scandalizăm când un proprietar de apartament, pensionar, dintr-o casă clasificată, nu–şi îngrijeşte faţada, poate din lipsa banilor; în cazul cinematografului FORUM, trecut la naţionalizare în proprietatea  Întreprinderii Cinematografice Române, iată, un caz de vinovăţie penală. Cine trage la răspundere o întreprindere a statului?

Lifturile au fost scoase din funcţiune, iar instalaţiile cu utilităţile (apa, căldura, canalizarea) sunt defecte, apa de 1,5 m adâncime, staţionează în subsolul edificiului de luni de zile. Se distruge palatul Bohus sub ochii noştri.

Cele semnalate de Asociaţia Pro Urbe Arad, referitor la dezastrul din palatul Bohus, le ataşăm ca un semnal de alarmă, în speranţa ca cei plătiţi să intervină să-şi facă datoria.

* Date preluate din volumul  „ARAD – patrimoniul cultural construit”. Autori Lanevschi Gheorghe şi Ujj János. Editura BRUMAR Timișoara
**   FIVE O’OCKLOC LA RADIO ARAD , autor Bujor Buda, vol. II, Ed. Mirador, anul 2003.