Capitolul 7 – Clădiri inteligente
În Arad nu există nici măcar o clădire publică inteligentă. Nici veche, nici nouă, nici mică, nici mare, nici școală, nici spital, nimic. Nici una. Zero.
Puteți întreba: de ce ar trebui să fie, din moment ce nici clădiri private inteligente nu sunt foarte multe? Simplu: pentru că întreținerea acestor clădiri publice o plătim noi toți. În privat fiecare face ce vrea cu banii lui. Cu toate astea putem presupune că nimeni dintre cei care citesc aceste rânduri nu este nebun să facă iarna 29 de grade la el acasă după care să deschidă geamurile. Atunci de ce ar fi normal ca în clădirile publice să se procedeze astfel? Lăsați luminile aprinse când plecați de acasă? Atunci de ce iluminatul arhitectural funcționează la 4 dimineață pe ploaie? Lăsați geamurile deschise când afară sunt -10? Atunci de ce pe clădirea Primăriei nu sunt închise geamurile când afară e ger?
Un răspuns simplu este: pentru că celor ce lucrează în aceste clădiri li se rupe de costuri. Da, aparent așa și este. Un răspuns mai aproape de realitățile tehnologice din 2018 este că aceste clădiri permit acest lucru. O clădire inteligentă nu permite.
La nici o construcție nouă sau reabilitare de clădire veche în Arad, automatizarea clădirii, transformarea ei într-o clădire inteligentă, nu a fost și nu este un criteriu. În acest moment se face reabilitarea termică a unor grădinițe și școli. Se izolează pereții și se pun niște panouri solare pe acoperiș. Descrierea proiectului pentru Grădinița cu Program Prelungit Curcubeul Copiilor o puteți citi aici. Nu se face vorbire despre vreo soluție inteligentă.
Între timp la Budapesta s-a construit o grădiniță pasivă Nu doar clădire inteligentă, ci o clădire publică pasivă, certificată. Clădire care practic nu consumă energie. Are iluminat adaptiv, sisteme automate de umbrire, sistem de ventilație antialergic cu filtrare de polen, uși în care copii nu își pot prinde mâinile, salină, loc de joacă pe acoperiș…
Cei care aveți copiii la școală vă rog să-i întrebați dacă există vreun crono-stermostat pe perete la școală. În majoritatea școlilor – în licee cu siguranță – este activitate doar dimineața, în principiu de luni până vineri de la 8 la 15. Cu toate astea încălzirea duduie și noaptea și în weekend, fără posibilitatea unui control rațional. Dacă nu sunt termostate pe pereți, măcar capete termostate pe calorifere. Nu sunt nici alea. Un exemplu în acest sens este clădirea Colegiului Național Moise Nicoară, o clădire recent reabilitată. În cadrul proiectului de reabilitare eficiența energetică nu a fost un criteriu. Nu există termostatare în clădire, încălzirea merge la maxim. E total irațional și este nesănătos pentru copii.
Clădirile publice nu au sisteme de umbrire. În foarte scurt timp și la latitudinea noastră maximul de consum energetic al unei clădiri va fi vara. Deja consumul pentru răcire este comparabil cu consumul pentru încălzire la majoritatea clădirilor. Punem pariu că în cadrul reabilitării termice a grădinițelor mai sus amintite nu există nici o referire la vreun sistem de umbrire? Nu la jaluzele interioare ne referim, că alea nu împiedică intrarea căldurii. Alea doar estompează lumina din interior și în plus distorsionează culorile. Curcubeul Copiilor are geamuri destule spre sud. Vara va fi saună după izolarea clădirii. Dar se vor monta clime, banale splituri, în care va colcăi Legionella. Factura de curent tot noi o vom plăti, la fel și tratamentul copiilor. De asemenea jaluzele administrația nu a auzit. Restul funcțiilor implementate la grădinița din Budapesta sunt clar science fiction pentru cei care administrează acest oraș.
Știți cât înseamnă dispozitivul acesta banal din imaginea de mai jos într-o instituție publică?
10-15% de economie de energie.
Le vedeți pe toate ușile? Nu, bine înțeles. Pentru ce?
Pe imaginea de copertă al acestui articol vedeți vreun sistem de umbrire? Dar clime sunt la greu. Aceea este o fațadă spre est. Decât să împiedice căldura să intre, mai bine pun clime și răcesc pe bani. Desigur nu pe banii lor, pe banii noștri.
Prin urmare credem impetuos necesară revizuirea politicilor de consum energetic a tuturor clădirilor publice atât în regim de încălzire, cât mai ales pentru răcire. Montarea de termostate inteligente și monitorizare consumului este primul pas. Toate instituțiile de învățământ trebuiesc eficientizate energetic și copii educați în acest spirit. Pe toate canalele se vorbește despre comportamentul ecologic și educația în acest sens, dar la noi școlile nu dau doi bani pe economia de energie și aruncă banii pe geam. Ce exemplu este acesta? Fă cum zice școala, nu cum face școala?
Sistemele de management ale clădirilor la ora actuală costă mai nimic. Un asemenea sistem își amortizează costurile de instalare în 2-3 ani. Sau să formulăm în termeni în care gândesc cei care ne conduc: într-un ciclu electoral. Dacă nici măcar într-un asemenea orizont de timp administrația este incapabilă să gândească, putem concluziona că este la fel de inteligentă precum clădirea în care își are sediul.