Aradul înjură

Capitolul 4. Mobilitatea inteligentă

Cei care circulă zilnic prin Arad probabil vor fi surprinși de afirmație, dar din toate capitolele ce descriu un oraș inteligent, Aradul stă cel mai bine la capitolul Mobilitate inteligentă. Avem un sistem de parcare ce se poate plăti prin SMS, putem achita biletele de transport în comun printr-o aplicație de mobil, teoretic suntem și oraș partener Waze (în realitate administrația nu actualizează harta cu lucrările ce se efectuează pe străzi).

Primi pași fiind făcuți, hai să vedem ce s-ar putea face ca să înjurăm mai puțin în trafic.

Dungi

Ceea ce s-a făcut în ultimii ani în domeniul marcajelor rutiere din oraș este  diletantism pur. Există niște reguli elementare de organizare a traficului într-un oraș care în Arad nu se respectă.

Normă tehnică din 27/01/1998 spune că străzile de categoria a II-a (străzi de  legătură) trebuie să aibă 4 benzi, lățimea benzilor de 3,5 m iar distanța minimă normată între intersecții dreapta-stânga de 500 m. În Arad aceste străzi sunt Calea Aurel Vlaicu, Calea Timișorii, Str. Petru Rareș și Calea Radnei. Tot conform acestei norme, pe aceste căi de acces staționările pe benzile de circulație curentă sunt interzise. Nici una din străzile enumerate mai sus nu respectă normele tehnice.

• Calea Aurel Vlaicu s-a fragmentat cu intersecții dreapta-stănga la distanțe mult mai mici de 500 m. De asemenea nu se respectă numărul de 2 benzi de circulație pe sens în majoritatea intersecțiilor. Marcajele sunt trasate ilogic, în multe locuri banda a doua devenind bandă de întoarcere la stânga.
• Calea Timișorii după reabilitare a devenit o ghicitoare. Atât numărul, cât și lățimea benzilor variază aleator. Stațiile de tramvaie sunt obstacole pentru crash-test.
  
• Strada Petru Rareș are doar o bandă disponibilă pentru că o bandă de circulație curentă a fost transformată în parcare plătită, cu toate că partea estică ar fi permis lățirea străzii și amenajarea unor locuri de parcare.
• Pe Calea Radnei pe partea sudică s-au amenajat acele locuri de parcare care trebuiau realizate și pe Petru Rareș. Pe partea nordică nu s-a mai procedat la fel, nici acolo unde ar fi fost loc. La Miorița este chiar o stație taxi autorizată marcată pe o bandă de circulație curentă.
  

Majoritate acestor probleme se pot corecta fără investiții, prin simpla marcare corectă a benzilor de circulație. În plus, administrația trebuie să recunoască și să își asume greșeala făcută prin marcarea unor piste de biciclete prin nerespectarea normelor tehnice și să renunțe la ele. Aceste piste sunt periculoase, neconforme și generatoare de conflicte în trafic.  La pistele de biciclete revenim mai târziu.

Prin urmare considerăm că primul pas spre mobilitatea inteligentă trebuie să fie corectarea marcajelor trasate total negândit. Este o chestiune doar de vopsea. Deși, judecând după modul cum s-au marcat recent parcările pe strada I.C. Brătianu, trasarea unor marcaje pare chiar o provocare serioasă pentru edili.

În documentul acesta puteți vedea mai multe exemple de trasare corectă a marcajelor în diferite intersecții din oraș. Doar ca model:

Semafoare

În acest moment sistemul de semaforizare este programat defectuos. Practic în toate intersecțiile recent semaforizate semafoarele funcționează independent, fără să existe undă verde (vezi întrările la supermarketurile de pe calea Aurel Vlaicu sau de pe Calea Radnei)

Semaforul de la intrarea dinspre Deva care se pune pe roșu de ani de zile, cu toate că nu există trafic care să intersecteze acel traseu, este o icoană a incompetenței administrației în acest domeniu.

Ca prim pas , considerăm necesară revizuirea întregului sistem de semaforizare și reprogramarea tuturor intersecțiilor cu funcționare autonomă în acord cu celelalte semafoare aflate pe același traseu. De asemenea considerăm necesară reprogramarea regimului de noapte. Ce sens are funcționarea 24/24 a semaforului de la Spitalul TBC de pe Calea Zimandului dacă toate celelalte de pe Petru Rareș + Metro sunt pe galben intermitent?

În pasul 2 propunem instalarea contoarelor pe semafoare pentru a reduce poluarea în intersecțiile mari.

În pasul 3 propunem instalarea indicatoarelor luminoase pe spatele unor semafoare în intersecțiile unde sensurile opuse nu au verde simultan (de exemplu I.C. Brătianu: cei care traversează bulevardul dinspre Andrei Mureșanu și vor stânga spre Podgoria nu văd că doar ei au verde, cei de pe Brătianu nu, și stau să acorde prioritate unora care stau pe loc).

Pas final: instalarea unui sistem real de gestionare inteligentă a traficului.

Traficul în oraș este repetitiv. Marea majoritate a mașinilor urmează aceleași trasee în fiecare zi. Fluxul este previzibil.

Ar fi nevoie pe toate semafoarele de camere care să recunoască numerele de în matriculare. Astfel s-a putea crea o hartă a fluxurilor zilnice probabile și s-ar putea comanda automat sistemul de semaforizare din intersecții pe baza unei previziuni, proactiv, nu reactiv.

Biciclete, trotinete

Pistele de biciclete din Arad sunt un fiasco total. Principalul rol al acestor piste ar fi să ofere o cale rapidă și SIGURĂ de acces către punctele cheie ale orașului. Iar printre punctele cheie unde ar trebui să se ajungă cu bicicleta pe primul loc sunt școlile. La marile școli din centrul orașului copii nu au cum să ajungă cu bicicleta fără să fie expuși pericolului din trafic. Zilnic sute, dacă nu mii, de părinți duc copii la școală cu mașina pentru că nu sunt nebuni să trimită copii de 10 ani în oraș cu bicicleta, crezând că o dungă vopsită pe asfalt le oferă vreo protecție.

Prin urmare ar fi bine ca administrația să nu se mai ascundă după deget și să abandoneze aceste dungi vopsite pe asfalt. Trebuiesc refăcute benzile de circulație mutilate și construite piste de biciclete pe care oricine poate circula în siguranță. Păcat de banii europeni risipiți aiurea, dar situația actuală impune reluarea proiectului practic de la zero.

O parte din copii mai mari se aventurează totuși cu bicicleta. La școli nu sunt suficiente rastele de biciclete, iar forma lor este total necorespunzătoare. Dacă doar 10% din copii ar veni cu bicicleta, nu ar avea unde să le parcheze. Prin urmare nu vin.

Ar fi nevoie de piste de biciclete către centrele comerciale, către zonele industriale. Se pare că Arădenii chiar vor să meargă cu bicicleta, numărul bicicletelor a crescut semnificativ. Problema este că le pot folosi doar ca mijloc de agrement, nicidecum ca mijloc de transport urban.

De folosirea trotinetelor electrice, devenite relativ ieftine, nu prea poate fi vorba. Nu se pot lega, prin școli și instituții nu se pot încărca, iar în multe părți ale orașului trotuarele sunt în asemenea stare încât cu roțile mici ale trotinetei nu ai cum să circuli. Aceste trotinete sunt folosite în multe orașe ca alternative, chiar cu plată, la transportul în comun.

La Viena, și multe alte orașe, Bird oferă trotinete cu 1 euro pornirea și 0,15 euro/minut călătoria. Le poți căuta pe cele libere cu aplicația de pe mobil și le poți lăsa unde vrei. La Arad un asemenea serviciu nu ar avea suficienți clienți dar trotineta electrică ca mijloc de transport urban este o alternativă serioasă.

Bird Marks One Year Anniversary with 10 Millionth Environmentally-friendly Ride

Autobuze

Rețeaua actuală oferă acces limitat la transportul în comun.  La noi asta înseamnă strict tramvaie. Autobuzele care circulă cu frecvență de 1 oră sunt doar ca să figureze zona ca fiind acoperită cu un mijloc de transport în comun. Din oră în oră – sau mai rar – circulă autobuzul în Sânnicolau Mic. Cu 30 km/h, pe un traseu de vreo 6 km. La fel de des ca trenul de mare viteză între Barcelona și Madrid, cu 300 km/h pe un traseu de vreo 600 km. Hai să fim serioși!

În orașele europene se consideră acceptabilă o distanță de 500 m până la o stație de transport în comun. Pe harta de mai jos puteți vedea zonele acoperite de rețeaua de tramvaie. Cercurile centrate pe stații au raza de 500 m, deci distanța reală până la stații poate fi mai mare.

Sunt cartiere întregi neacoperite cu transport în comun (Gai, Grădiște, Poltura, Bujac, Mureșel, Subcetate), iar cu tramvaie nici nu vor putea fi acoperite. Drept urmare primăria Arad va cumpăra 28 tramvaie noi în valoare de 57 milioane de euro.

Un tramvai costă 2 milioane de euro. De prețul unui tramvai cumperi 7 autobuze Mercede-Benz Citaro, hibrid, Euro 6. ȘAPTE! Adică de această sumă puteam cumpăra vreo 200 de autobuze noi nouțe și aveam transport în comun peste tot. Tramvaiul este ecologic doar dacă duce pasageri. Dacă potențialii pasageri folosesc mașinile proprii pentru că stațiile sunt departe, liniile nu duc unde trebuie și orarul e prost, atunci tramvaiul nu mai este ecologic. Sunt bani aruncați. Un autobuz hibrid modern care duce 80 de elevi la școală nu este mai poluant decât, să zicem, 40 de autoturisme care duc fiecare câte 2 copii la școală. Și 2 copii într-o mașină este cazul fericit, de obicei este unul singur.

Un studiu făcut tot în cadrul proiectului MIMOSA la Tallin, Estonia, a relevat că 80% din părinți ar renunța să-și ducă copii cu mașina la școală dacă ar fi disponibil un autobuz de școală convenabil. Mă gândesc că nici dumneavoastră, care citiți aceste rânduri, nu simțiți nevoia să stați în trafic o oră dus întors, dacă ați putea conduce copii pe jos 200m până la stația de autobuz școlar.

Și la noi a existat un studiu amănunțit de trafic cu recomandări pertinente care sugera reducerea rețelei de tramvaie și introducerea liniilor de autobuze. Nu s-a realizat nimic din el. Se continuă în direcția greșită.

Dacă nu există curse școlare, măcar gratuitatea acordată elevilor ar trebui decisă. Metoda absurd de greoaie de decontare a cheltuielilor de transport de către școli generează mai multe cheltuieli administrative decât venituri pe transport. Pur și simplu toți elevii ar trebui să călătorească gratis pe baza carnetului de elev. Nu cei de peste 70 sunt principalii generatori de trafic în oraș, ci elevii.

Concluzie

Nu lipsa de bani face traficul din Arad din ce în ce mai dificil ci intervențiile nefericite și lipsa de viziune a edililor. Este inadmisibil ca administrația să nu respecte niște norme tehnice aflate în vigoare. Este inadmisibil să plătești studii ca apoi să nu implementezi nimic din recomandări. Este inadmisibil să arunci milioane de euro în dungi vopsite greșit pe asfalt. Este incalificabil ca odată ce ai greșit, să repeți greșeala, chiar de mai multe ori. Sau este totuși calificabil? S-o fi numind prostie?

Ca să puteți evalua nivelul la care gestionează administrația arădeană problemele de mobilitate urbană, comparativ cu alte orașe din Europa, vă recomandăm să vizitați pagina civitas.eu.

Capitolul precedent: Infrastructură inteligentă